Personal, amicalurile nu m-au atras niciodata. Evident ca au importanta lor, mai ales in cazul nationalelor de fotbal oferind posibilitatea antrenorului de a lua contactul cu jucatorii, care in rest isi petrec timpul sub indrumarea staff-ului tehnic al clubului de care apartin. Totusi amicalelor le lipsesc acea emotie si daruire specifica partidelor oficiale (exista si exceptii precum inertia totala a dublei eliminatorii dintre Grecia si Ukraina). Din acest motiv caut sa-mi petrec timpul in alt mod.

Totusi ceva mi-a atras atentia: faptul ca englezii au jucat amicale, in vederea pregatirii pentru competitia din Africa, cu Egipt (3 martie 2010) si Mexic (24 mai 2010), urmand sa joace cu Japonia (30 mai 2010). Deplasarea in Japonia nu reprezinta o surpriza. In ultimii ani echipele importante din Europa prefera sa joace in aceasta zona a lumii pentru a obtine anumite castiguri financiare, de aceea am sa ma opresc asupra partidelor cu Egipt si Mexic. Vedeti voi, prima are granita comuna cu Algeria, iar a doua cu SUA, ambele adversare ale Angliei in grupa C la Cupa Mondiala din Africa. Anul trecut au jucat un amical cu Slovenia inaintea partidei care avea sa le asigure calificarea la mondiale. Partida era contra Croatiei care…. da, ati ghicit…. se invecineaza cu Slovenia.

S-ar putea sa fie o coincidenta sau ar putea sa fie noua filosofie a partidelor amicale: sa iti alegi ca adversar in amicale tara ce are granita comuna cu urmatorul oponent oficial. Daca Anglia va trece de faza grupelor cu brio o va face datorita acestui sistem de organizare si pregatire si…. aaaa datorita antrenorului si jucatorilor.

Oricum, poate Razvan Lucescu va adera si el la acesta filosofie si va incerca sa o puna in practica. Prinvind spre Euro 2012 observam ca vom intalni Franta, Bosnia-Hertegovina, Belarus, Albania, Luxemburg. Poate nu ar strica sa organizam amicale cu Elvetia, Serbia, Polonia, Grecia si eventual Belgia. Cine stie s-ar putea sa functioneze si sa ne calificam de pe primul loc.

Oricum, merita incercat!